fbpx

Blog

Partia de 6 km Semenic – Valiug, cea mai lunga pârtie din țară

27ian.

Din data de 24 ianurie 2022, de Mica Unire, autoritățile din Reșița și Caraș-Severin au făcut o surpriza frumoasa iubitorilor de ski și snowboard.

A fost data în folosință, atâta timp cât stratul de zăpadă naturala permite, cea mai lunga pârtie din țară, Semenic-Valiug.

Pârtia Semenic-Văliug, din judeţul Caraş-Severin, cu o lungime de şase kilometri, are o dificultate medie şi este cea mai lungă pârtie de schi din România.
După coborâre, urcarea se poate face doar cu autobuzele puse la dispoziţie de Primăria Reşiţa.

Pârtia Semenic-Văliug a fost utilizată de schiori şi în trecut, însă nu era un loc amenajat. Municipalitatea din Reşiţa, în colaborare cu Primăria Văliug şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, intenţionează să transforme locul într-un veritabil magnet pentru turişti.  Deci, stați cu ochii-n patru la tot ce înseamnă Banatul Montan 🙂

Photo credit: Express de Banat si Adevarul

partie ski Semenic

Cea mai lunga pârtie de ski din România, Semenic

Cele mai interesante 8 locuri de vizitat din Reșița

09ian.

1. Grădina zoologică Ion Crișan din Reșița (1965, 2013) este una dintre cele mai mari și mai frumoase din România, alături de cea din Târgu-Mureș. Ea a fost creată începând cu anul 1955 de profesorul Ion Crișan și a fost deschisă în mod oficial după 10 ani, în 1965. Odată cu reînnoirea dintre anii 2011-2013, printr-un proiect european, grădina zoologică din Reșița a devenit cu adevărat un parc zoologic modern, ce se întinde pe 5,6 ha, într-un parc dendrologic cu 22 de adăposturi pentru animale. Vedeta grădinii zoologice este măgarul alb din rasa Barock cu ochii albaștri și părul alb, exemplar unic în România, iar în Europa sunt doar 14 exemplare și numai 288 exemplare în întreaga lume. Amadeus este numele dat de crescătorul din Austria al măgarului alb, specie care a fost descoperită în lume în secolul al XVII-lea.

Tot atât de mult este căutat puiul de emu care îi întâmpină pe vizitatori încă de la intrarea în parc, precum și zimbrul carpatin, a cărui specie este protejată în România. În grădina zoologică din Reșița sunt peste 35 de specii unice și aproape 200 de animale atât de rare și protejate precum: ursul brun, leul, puma, jaguarul, tigrul, lama, emu, cerbul lopătar, zimbrul, cimpanzeul, nasua nasua, bufnița uriașă, oaia de Camerun și măgarul alb de Barock.

2. Muzeul în aer liber de locomotive cu abur din Reşiţa (1972), unic în sud-estul Europei prin cele 16 locomotive expuse în aer liber sub forma de piramidă (1-2-4-9). Unicitatea lui este dată de faptul că aproape toate exponatele sunt fabricate în Reşiţa, locul unde este şi muzeul. Din cele 16 locomotive prezente în muzeu, 13 locomotive au fost realizate în uzinele reșițene. La Reșița, între anii 1872 și 1964, timp de 92 ani, s-au fabricat 1461 de locomotive cu abur.

‘Vedeta’ expoziţiei este locomotiva ‘Resicza’ (nr. 2) construită în anul 1872 după modelul denumit ‘Szekul’ (nr.1) adus de la Viena. O altă atracție a muzeului este locomotiva ‘Principesa Elena’, una dintre cele două locomotive (‘Pricipele Carol’ a fost a doua!) realizate în 1925, în noua fabrică UDR. Ea a luat medalia de aur la Expoziția Internațională a Tehnicii de la București din anul 1926.

Dacă la vremea lor locomotivele erau ‘un simbol al vitezei’ (Iuțeala!!!), acum fiecare locomotivă din muzeu se înfățișează cu o anumită grație, ca o bijuterie a tehnicii și industriei reșițene.

3. Fântâna Cinetică din Reşiţa (1984) este simbolul oraşului Reşiţa, vizualizând armonia dintre frumuseţile locurilor, talentul artistic al oamenilor locului şi ştiinţa de a prelucra metalele. Situată în centrul municipiului, ea a fost inaugurată la 23 august 1984, fiind opera sculptorului bănăţean Constantin Lucaci. Este a patra ‘simfonie lichidă’ şi cea mai frumoasă din cele 9 fântâni monumentale realizate de maestrul luminii în mai multe oraşe din România.Fiecare piesă din oţel inoxidabil al fântânii cinetice are o anumită simbolistică.

Piesa centrală de 7 m înălţime, sub forma unei turbine Kaplan, asigură ‘un zbor’ al apei până la 15 m. Tot pe talerul mare inferior sunt încă două piese laterale care simbolizează două turbine Francis.Pe talerul mic superior sunt dispuse două grupuri de 4 piese în mişcare oscilatorie la 1200.

Mişcarea sincronă a tuturor pieselor dau jocul apei la înălţime şi muzica apei în cădere, de unde şi denumirea locală de ‘fântână cântătoare’. Focul luminii pe inox şi albastrul jeturilor de apă fac ca această fântână să fie ‘o oglindă’ a (re)devenirii oraşului de la ‘cetatea de foc’ la ‘oraşul cu faţa spre natură’.

 

4. Biserica translatată din Reșița (1985) este una din cele 13 biserici din România salvate de la demolare în anii ’80, dintre care 10 în București și 3 în țară. Pentru a nu fi ‘în calea’ comuniștilor, inclusiv sub privirea lui Nicolae Ceaușescu, oamenii locului au ales soluția translatării bisericii din centrul Reșiței în spatele blocurilor nou construite, în zilele de 11-13 octombrie 1985, pe o distanță de 55 m, în locul unde se găsește și astăzi.

Proiectul după care s-a realizat mutarea bisericii a fost al inginerului Eugeniu Iordăchescu, un deschizător de drumuri în translatarea construcțiilor din România, pornind de la ideea mărturisită de inventator care i-a venit în minte atunci când a privit un chelner cu tava plină de pahare în mână. S-a ales ca variantă translatarea bisericii pe un plan înclinat, cu o pantă de 2% și cu o viteză de 2,44 m/oră.

Biserica de la Pătru Iacob, cum este cunoscută de localnici, a fost construită în perioada 1872-1884, în formă de navă și în stil baroc, cu o singură turlă înaltă de 28 m. Interiorul bisericii este o oază de frumusețe rară. Lumina pătrunde în biserică în mod natural prin ferestrele înalte și cu vitralii. Pictura din interior este realizată în tehnica numită frescă. Iconostasul este din lemn și a fost realizat în 1914. Astăzi, biserica este un monument istoric cu hramul ‘Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril’ – marea sărbătoare a îngerilor de la 8 noiembrie.

Pentru reșițeni este o mândrie să le povestească vizitatorilor cum au văzut biserica ‘mergând’. În apropierea bisericii translatate este biserica care poartă numele ocrotitorului Banatului, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș cu două picturi unice care prezintă cele două minuni ale sfântului: Stingerea prin rugăciune focului ce a cuprins Timișoara și Vindecarea celor 11 ologi și bolnavi la Mănăstirea Partoș. Un alt nume care este sărbătorit cu sfințenie în Banat este Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul, la 20 iulie, în fiecare an.

5. Muzeului Cineastului Amator din Reșița (2015) este unicul muzeu dedicat cineamatorismului și cinematografiei din România. El a fost deschis în anul 2015, la Universitatea ‘Eftimie Murgu’ din Reșița, în vechea sală de proiecție a cinematografului ’23 August’ din anii ’60. Muzeul are peste 100 de camere de filmat și o colecție bogată de aparate de proiecție pe peliculă de 8 mm, 16 mm și 35 mm.

Tot în muzeu se găsește o colecție inedită de postere de filme și de publicații despre cinematografia română și străină.

Imaginea turistică a Banatului Montan este nemuritoare pe filmele documentare de…5 minute realizate de Cineclubul de amatori din Oțelu Roșu și Reșița, timp de 55 de ani (1960-2015).

 

6. Furnalul şi funicularul din Reşiţa (1771, 1961) sunt mărturii de neuitat ale Reşiţei industriale, care în trecutul nu prea îndepărtat era denumită ‘cetatea de foc’. Ca şi-n evoluţia calculatoarelor, au fost construite mai multe generaţii de furnale în Reşiţa.

Aprinderea celor două furnale din Reşiţa Montană, la 3 iulie 1971, sub denumirea ‘Franziscus’ şi ‘Josephus’, este momentul de naştere a Uzinelor de Fier din Reşiţa. După 220 de ani de ‘foc nestins’, furnalele au fost definitiv oprite la 13 septembrie 1991, iar ‘Furnalul nr. 1’ a fost demolat prin implozie la sfârşitul anului 2004.Furnalul nr. 2 din Reşiţa (1961), care a mai rămas ‘în picioare’ după 2004, poate fi o ‘tabletă electronică’ pentru omul erei informaţionale, de pe care se poate vedea prin ‘norul electronic’ (cloud computing) descărcarea unei şarje de fontă, turnarea lingourilor de oţel şi laminarea unei şine.

Funicularul din Reşiţa (1963-1964) poate deveni o ‘alee suspendată’ pentru plimbarea la înălţime a turiştilor de la ‘furnalul CSR’ la ‘stema UCMR’, cu popasuri turistice şi locuri de belvedere de unde se poate vedea Reşiţa de sus, cu toate obiectivele sale turistice importante: furnalul (generaţia 1961), muzeul de locomotive cu abur (1972), fântâna cinetică (1984) şi pitorescul ei stadion ‘Mircea Chivu’ cu ‘tribuna verde’ din Valea Domanului.

Funicularul trece peste Bârzava în dreptul podului sudat (1937) de la Palatul Cultural, numit și podul de la vamă, ‘geamăn’ ca și construcție și înfățișare cu primul pod sudat (1931) din România, din zona Reșița-Stavila.

 

7. Hidrocentrala Grebla din Reșița (1902-1904) este prima hidrocentrală de pe teritoriul României, a cărei frumoasă arhitectură industrială se poate vedea în zona Lend a municipiului Reșița. Ea funcționează și astăzi cu aceleași turbine Pelton cu care a fost dotată la început. Locul este denumit ‘grebla’ pentru monumentalul sistem de canale Semenic – Grebla prin care buștenii tăiați în amonte, din pădurile Semenicului, erau plutăriți pe râul Bârzava și printr-o rețea de 10 canale cu apă în ‘valuri artificiale’. În aval, buștenii erau scoși din apă cu trei ‘greble’, dintre care una era în locul unde astăzi este hidrocentrala. Lemnele scoase din apă erau stivuite pe mal și lăsate să se usuce. Apoi, prin arderea mocnită în ‘bocșe’, lemnul se transforma în mangal necesar pentru aprovizionarea uzinelor reșițene. Apa purtată pe Canalul Principal al ingeniosului sistem hidrotehnic, lung de 14 km, între Semenic – Breazova și Lend, ajunge la Castelul de apă –camera de încărcare a centralei hidroelectrice și, de aici, prin trei conducte forțate, cu diametrul de 900 m și lungimea de 600 m fiecare, se pune în funcțiune grupul de turbine Pelton și se produce energia electrică. Lucrarea impresionează și astăzi prin formă și inovație pe întreaga cădere de apă de 1040 m de pe Semenic până la eleganta siluetă crenelată a hidrocentralei.

8. Muzeul Banatului Montan din Reşiţa (1962) este locul unde istoria acestor plaiuri se derulează în spirală, ca o poveste spusă de cele 7 colecţii prin care se prezintă perioadele celor 7 stăpâniri sub care a fost Banatul. Muzeul deţine în prezent un număr de 76000 de piese, dintre care impresionează: idolii neolitici, cărămida romană cu inscripţie latină cursivă, ciutura de lemn, cuptorul de olărit, tezaurul de bijuterii şi podoabe, colecţia de numismatică, cu un număr de 11 000 monede romane şi medievale, colecţia de machete ale produselor industriei reşiţene (1771-2016,245 ani).
Vizita la muzeu se poate întregi cu ‘surprizele’ expoziţiilor temporare.
Mai multe locuri mișto de vizitat în Reșița și împrejurimi găsiți la prietenii de la Banatul Montan.

Top 10 destinații în Banatul Montan

09ian.
Am pregatit un top al locurilor de vizitat în Banatul Montan, în împrejurimile Reșiței, conform prietenilor de la Banatul Montan
1. Calea Ferată Oravița – Anina, supranumită și „Semeringul Bănățean”, este cea mai veche cale ferată montană din România. Cei 34 de kilometri ai celei mai spectaculoase căi ferate din România pot fi parcurși în aproximativ două ore, și asta datorită traseului dificil. Traseul este supranumit și „Semeringul Bănățean” datorită asemănării cu calea ferată „Semering” din Austria. În acest moment, pe linia Oravița – Anina circulă un singur tren format dintr-o locomotivă diesel electrică, construită special pentru această cale ferată, și două vagoane necompartimentate, cu bănci de lemn, construite în anul 1930.
Distanta Reșița – Anina – 30 minute cu masina

Semmeringul Bănățean

2. Cheile Nerei sunt cele mai lungi și cele mai frumoase chei din țara noastră, dar și din Europa, în care turiștii pot admira un peisaj de o unicitate aparte. Cheile sunt formate de râul Nera, între Șopotul Nou și Sasca Română. Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beiului sau Cascadele Beușnița sunt doar câteva dintre spectacolele naturii care pot fi admirate în Cheile Nerei.
Distanta Reșița – Sasca Montana  – 1 ora și 30 minute cu mașină

Lacul Dracului și Ochiul bei

3. Clisura Dunării cuprinde cel mai lung și mai frumos defileu din Europa, și anume Defileul Dunării. Apele Dunării au săpat în granit și calcar acest defileu fascinant, cu sectoare înguste și bazine depresionare.
Distanta Reșița – Moldova Noua – 1 ora și 40 minutecu masina

Clisura Dunarii

 

4. Zona turistică Herculane este una dintre cele mai cunoscute zone din Banat, datorită stațiunii Băile Herculane, dar și al Parcului Național „Domogled – Valea Cernei”. Deși se află la altitudinea de doar 168 de metri, în Băile Herculane se poate respira aer ionizat ca la 1.500 – 2.000 de metri, comparabil cu cel din Alpii elvețieni sau de la Cascada Niagara.
Distanta Reșița – Băile Herculane – 1 ora și 40 minute cu masina

Baile Herculane

5. Cascada Bigăr a devenit, odată cu promovarea care i s-a făcut într-o revistă internațională de turism, una dintre cele mai dorite destinații de vacanță. Cascada Bigăr, un fenomen al naturii de o frumusețe rară, a fost prezentată drept una dintre cele mai fascinante cascade din lume.
Distanta Reșița – Cascada Bigar – 1 ora cu masina

Cascada Bigar

6. Munții Semenic și Cheile Carașului ascund frumuseți naturale cu o valoare deosebită. Rezervația naturală Cheile Carașului cuprinde fenomene carstice spectaculoase, cheile îi impresionează pe turiști prin sălbăticia și lungimea lor. Aici se află și cea mai mare concentrare de peșteri din România, aproximativ 300.
Distanta Reșița – Semenic – 50 minute cu mașina

Munții Semenic și lacul Secu

7. Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița. o bijuterie unică a barocului vienez din Banatul Montan. Acesta este primul teatru zidit din România, fiind inaugurat în anul 1817. Vizitatorii sunt fascinați de frumusețea și bogăția arhitecturală a clădirii teatrului.
Distanta Reșița – Oravita – 50 minute cu mașina

Teatrul vechi Mihai Eminescu din Oravita

8. Muzeul de locomotive cu abur din Reșița este amenajat în aer liber în zona Triaj. Muzeul a fost inaugurat în anul 1972, iar turiștii pot admira aici 16 locomotive cu abur trase pe linie moartă. Punctele de atracție ale muzeului sunt locomotiva „Resicza” și locomotiva forestieră „Principesa Elena”.
Distanta Reșița – 5 minute

Parcul de locomotive din Reșița

 

9. Lacul și Peștera Buhui sunt două locuri minunate din Banat, care nu trebuie ratate de turiștii care ajung în vestul țării. Lacul Buhui reprezintă o oază de verdeață și liniște, fiind amenajat pe cursul râului Buhui. Peștera Buhui se află în Munții Aninei, este cea mai mare peșteră din Banat și dezvăluie adevărate frumuseți carstice.
Distanta Reșița – Anina – 30 minute

Lacul Buhui și peștera Buhui

 

10. Morile de apă de la Rudăria reprezintă o rezervație de mulinologie unică, fiind cel mai întins parc de mori de apă din Europa. Salba de 22 de mori de apă cu ciutură se întinde pe trei kilometri, pe Valea Rudăriei, în apropierea localității Eftimie Murgu. Foto: Banatul Montan – Ghidul tău turistic
Distanta Reșița – Rudăria – 1 ora și 15 minute

Morile de apa de la Rudaria

 

Mulțumim Banatul Montan pentru realizarea acestui top !
WeCreativez WhatsApp Support
Buna, pentru ce perioada ai nevoie de rezervare?