Imprejurimi

De ce merita sa vizitezi Banatul Montan si Resita? Este o intrebare care merita sa ti-o pui cand drumurile tale ajung la Resita, resedinta judetului Caras-Severin, oras cu istorie impresionanta in industria grea romaneasca. Resita, denumita si “Cetatea de foc” datorita uzinelor resitene care foloseau focul pentru a-si modela otelul pentru piesele motoarelor diesel, folosit pentru propulsarea vapoarelor. In cetatea de foc s-au construit totodata si primele locomotive cu abur construite pe actualul teritoriu al Romaniei.

slide3

Pentru a ne aminiti istoria constuctiei locomotivelor la Resita, a fost construit si Muzeul de Locomotive in aer liber, cel mai mare de acest gen in Romania.

Muzeul de Locomotive cuprinde 16 exponate, incepand cu Locomotiva Resicza fabricate de St.EG Resita in anul 1872 pana la Locomotiva CFR de ecartament ingust construita in 1959. Acest muzeu a fost deschis in anul 1972 si a sarbatorit implinirea a 100 ani de la pornirea primei locomotive fabricate la Resita.

Acesta poate fi vizitat in Resita, zona Triaj, strada Timisoarei .

Pentru pasionatii de muzee se poate vizita si Muzeul Banatului Montan, situat in zona Govandari, strada Bulevardul Republicii. Acest muzeu a fost infiintat din dorinta intelectualilor resiteni, iubitori ai istoriei si culturii locale. Cele 3 mari Sali ale muzeului sunt expozitii pemanente cu : colectia din perioada preisotirica, colectia din culura si civilizatia dacica, romana, medievala, din istoria industriala a Banatului, colectia de etnografie multiculturala a Banatului cat si colectia de arta banateana moderna si contemporana.  www.muzeulbanatuluimontan.ro

La 20 km de Resita se afla Muzeul de Mineralogie de la Ocna de Fier “ Constantin Gruescu “, care cuprinde o colectie impresionanta de flori de mina si tot felul de minerale extrase in zona.

muzeul-banatului
IMG_1269_1

Un alt punct de interes este Fantana Cinetica din centrul Resitei, o opera a maestrului Constantin Lucaci care a produs una dintre cele mai frumoase fantani cinetice din Romania din otel inoxidabil.

Aceasta fantana cinetica reprezinta si punctual de intalnire in centrul orasului pentru tinerii resiteni, o oaza luminata spectaculos de curcubeele formate in zilele insorite.

Frumusetea Resitei este redata si de cele 4 lacuri care sunt folosite atat in scop touristic cat si de productie de energie, cel mai cunoscut fiind Lacul Gozna din localitatea Valiug, la 25 km de Resita. Lacul Secu este cel mai mare lac de acumulare din zona si este la 15 km de centrul orasului. Pentru iubitorii de lacuri de munte si deal, la Trei Ape, langa Brebu Nou-Garana, 40 km distant auto, se afla unul dintre cele mai frumoase lacuri montane din zona de vest. Lacul cu nuferi si lacul mare de la Dognecea sunt de asemenea 2 lacuri foarte frumoase care sunt la o distanta de 30 km de oras.

In zona noastra puteti petrece cele mai frumoase clipe in natura, plimbari pe carari montane spre Muntii Semenic si Muntele Semenic. Zona Resitei este idilica si pentru cei care iubesc sa pedaze pe trasee de mountain bike.

Cu siguranta o escapada in Resita si imprejurimi vor bucura intreaga familie si va veti dori sa reveniti in zona.

Zona Anina-Bozovici ( Tara Almajului )
Țara Almăjului este ‘țara darurilor’ din Banat, care se întinde sub forma unei elipse cu axa mare, de 30 km, între Borlovenii Noi și Șopotu Nou, și axa mică, de 12 km, în dreptul capitalei almăjenilor, localitatea Bozovici. Pe o suprafață de 1114 km2, Almăjul cuprinde 16 localități în care trăiesc 16 000 locuitori. Ţara Almăjului se impune vizitatorului cu frumuseţea sa naturală şi printr-un mozaic cultural antropic interesant şi ademenitor.
Principale 10 obiective ale ofertei turistice a Almăjului, cu o varietate de frumuseţi şi valori culturale, sunt: Cascada Bigăr, Morile de apă de la Rudăria, Cheile Nerei cu traseu turistic unic ca frumuseţe şi măreţie, de la Şopotul Nou spre Sasca Montană, în care se pot vedea Lacul Dracului şi Izvorul Iordanului, Cheiel Minișului, Cascada Moceriş, tot atât de frumoasă ca şi Cascada Bigăr, Drumul roman comercial sau Drumul împărătesc, cunoscut şi sub numele ‘drumul Mariei Theresa’, face legătura prin Almăj cu cele două drumuri romane din Banat, între Ad Mediam (Mehadia) şi Arcidava (Vărădia), Monumentele istorice şi statuile oamenilor de seamă din Ţara Almăjului, Muzeele săteşti din Almăj, ca mărturii ale civilizaţiei şi tradiţiei din Valea Almăjului, Mănăstirea Almăj – Putna, Festivalul Văii Almăjului – un festival plin de culoare și legende despre ‘Zâna Almăjană’, ce se organizează anual, în fiecare toamnă, de fiecare dată în altă localitate din Almăj.

Coordonate GPS:
44.92719452 N 22.00046539 E

Morile de apă cu ciutură de la Rudăria (Eftimie Murgu) reprezintă o rezervaţie mulinologică unică în Europa. Atracţia turistică principală este salba de 22 mori de apă cu ciutură care se întinde pe 3 km de-a lungul râului. Este un loc în timp fără timp. Fiecare moară are un nume şi este protejată de o stâncă. Ele sunt botezate fie după numele ‘fondatorului’ (Roșoanea, Viloanea, Trăiloanea), fie după numele locului (Moara de la tunel, Îndărătnica dintre râuri).

Pe traseul celor 10 mori aflate în afara satului se poate vedea ‘știința morilor’ de apă care dăinuie de când e lumea: rândul la moară, căderea liberă a apei pe ciutură și măcinatul boabelor prin frecarea dintre două pietre pentru a obține făina cu un gust unic. Sub acoperiș de șindrilă, piatra, lemnul și apa scriu simplu și curat istoria unei civilizații din Banatul Montan, care dăinuie și astăzi ca un miracol.

‘O zi de moară’ îl face pe vizitator să găsească tinereţea fară bătrâneţe şi dragostea la prima vedere de oameni şi natură.

Coordonate GPS:
44.8680375 N 22.1006104 E

Cascada Bigăr este considerată de americani ‘cea mai frumoasă cascadă din lume’ (www.theworldgeography.com)creată de un râu subteran, prin forma ei de ‘rochie de mireasă’ a Zânei Munţilor Banatului. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean ‘bigăr’ care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.

Un izbuc, o peşteră, un pârâu, o cascadă şi toate într-un singur loc, la Paralela 45. Peştera Bigăr este în stânca muntelui. De sub stâncă izvorăşte apa la Izbucul Bigăr. Apa cade din treaptă în treaptă şi, după 100 m, se varsă în râul Miniş, pe o cădere de 7 m, formând Cascada Bigăr. Este un fenomen al naturii de o frumuseţe rară.

Coordonate GPS:
45.0034214 N 21.9595959 E

Cheile Minişului sunt pe cursul râului Miniş în Munţii Aninei şi se întind pe 14 km, între Cantonul Crivina şi Cascada Bigăr (Paralela 45), având patru sectoare sălbatice. Şoseaua Anina-Bozovici străbate în cea mai mare parte aceste chei, mai puţin primul sector. Cel mai săbatic şi mai măreţ sector este ultimul, ce se întinde pe o lungime de 1 km în apropierea Paralelei 45. Aici, pe o punte, se trece peste apa Minişului spre izvorul, peştera şi cascada Bigăr.

Cheile Minişului sunt denumite şi ‘cheile fermecate ale haiducilor’ deoarece, în lungul Văii Minişului, se deschid, pe dreapta şi pe stânga, numeroase peşteri, în peretele de piatră unde haiducii se retrăgeau din faţa poterii. În aceste chei se mai pot vedea: Lacul Gura Golumbului (750 m lungime!), singurul lac de acumulare construit pentru a alimenta cu apă o termocentrală, şi nu o hidrocentrală, Cascada Cârşia şi Stânca Coama Leului.

Coordonate GPS:
45.0336988 N 21.86038971 E

Peștera Buhui este cea mai lungă peșteră din Banat (6 547 m) și-i încântă pe vizitatori cu farmecul adâncurilor creat de podoabele sub formă de stalactite şi stalagmite. Peştera ne dezvăluie adevărate frumuseţi carstice pe întreaga ei întindere. Ea este străbătută de cel mai lung râu subteran din România.

Râul Buhui (2 100 m) este când răsfirat în cascade (Cascada Mare şi Cascada Mică), când se ostoieşte în lacuri ce nu pot fi trecute decât cu barca pneumatică. Deasupra râului subteran bolta este uneori foarte înaltă, atingând şi 40 m înălţime, iar alteori atât de joasă de oglinda apei încât trebuie să mergi aplecat în pasul piticului. Pe pereţi natura şi-a dat frâu liber imaginaţiei şi a brodat forme unice, care au impus şi numele galeriilor: Sala Urşilor, Sala Coloanelor, Sala Domurilor etc.

Parcurgerea în totalitate a peşterii este însă destul de dificilă, aceasta punând în faţa fiecărui vizitator atât capcane de orientare, cât şi obstacole de trecere (cascade, lacuri, paravane). De aceea, se recomandă ca peştera să fie parcursă pe segmente cu ieşiri la suprafaţă pe una din cele trei intrări : Intrarea Certej, Intrarea prin Dolină şi Intrarea Grota Buhui.

Timpul necesar vizitării este de aproape 6 ore!

Coordonate GPS:
45.0867056 N 21.8869778 E

Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița este situat în sud-vestul Banatului Montan, acoperind întreaga zonă sudică a Munților Aninei și o parte din zona nordică a Munților Locvei. Parcul are o suprafață de 36 758 ha și cuprinde 7 rezervații naturale dintre care: Cheile Nerei – Beușnița – cele mai lungi chei din România (22 km) cu Cascada Beușnița, Izbucul Iordan, Lacul Dracului și Lacul Ochiul Bei, Cheile Rudăriei – ce se disting prin rezervația mulinologică cu morile de apă din Rudăria, Cheile Șușarei – cu cascada Șușara sub formă de tobogan natural, Valea Ciclovei – Ilidia și Cascada Bigăr – cea mai frumoasă cascadă din lume prin autenticitatea formei de ‘rochie de mireasă – Crăiasa Muntelui’.

Coordonate GPS:
44.9558443 N 21.8877902 E

Cascada Moceriş este situată în Ţara Almăjului, la poalele Munţilor Aninei, pe Valea Mocerişului, la aproximativ 4,5 km (o oră de mers) de satul Moceriş al comunei Lăpuşnicu Mare. La marginea unui platou de tuf calcaros galben, acoperit de iarbă verde, apa Mocerişului şi-a croit ‘jgheabul’ de cădere de la o înălţime de 15 m, în trei trepte.Cea mai înaltă treaptă este cea mijlocie. Apa cristalină, care cade peste stâncile îmbrăcate în muşchiul verde, oferă o privelişte ce taie respiraţia oricărui vizitator.

Turistul nu poate privi cascada fără ca mintea lui să nu se gândească la un tărâm al zânelor prinse într-un dans ameţitor al naturii. Iar sunetul apei îl îndeamnă să privească spectacolul de mai aproape. Aşa se poate vedea cum pământul galben se deschide ca o pâlnie şi ne arată cum apa limpede şi înspumată cade pe pietrele strălucitoare de calcar de pe treapta de jos a cascadei. Pe treapta de sus a cascadei, apa se prelinge pe un verde crud al mușchiului crescut pe calcar. Urcând cu atenţie spre platou, turistul va fi cuprins treptat de farmecul cascadei. Este frumoasă, graţioasă şi înaltă. Stropii de apă sunt purtaţi de adierile de vânt, iar sunetul apei pare să cadă din cer. Acolo unde se termină platoul, se ridică spre cer stânca muntelui.

De aici ţâşneşte apa Mocerişului care a creat ‘surata’ mai tânără a salbei de cascade din Banatul Montan: Cascada Bigăr, Cascada Beuşniţa, Cascada Şuşara, Cascada Vânturătoarea ş.a.

Coordonate GPS:
44.9320558 N 22.45227814 E

Mai multe obiective de vizitat in judetul Caras-Severin gasiti pe app.banatul-montan.ro